Clasa a 9-a

Tema lecţiei:  N.V. Gogol „Suflete moarte”. Caracterizarea personajelor.

Tipul lecţiei:  de formare a prsceperilor şi deprinderilor;

Strategia didactică:

    Metode şi procedee:conversaţie euristică, problematizarea, descoperire inductivă prin investigare, algoritmizarea, jocul didactic, metoda interactivă.

Mijloace didactice: manualul, portrete, tabel.

Obiective de referinţă:

Cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor;

Întrebuinţarea vocabularului adecvat temei;

Obiective operaţionale:

O1-să descopere şi să caracterszeze personajele;

O2-să surprindă personajele principale;

O3-să-şi exprime părerea despre trăsăturile de caracter ale personajelor operei;

O4-să priceapă ce evenimente au loc pe parcursul desfăşurării acţiunii;

O5-să-şi îmbogăţească vocabularul;

O6-să-şi expună părerea, s-o argumenteze;

O7-şă demonstreze toleranţă faţă de alte păreri şi să prezinte contraargumente convingătoare.

Scenariu didactic

 Organizarea clasei.

Actualizarea cunoştinţelor.

Amintiţi-vă!

 Dialig autentic

·                   Cine a fost întemeietorul realismului critic rus?

·                   Din ce neam se trage N.V. Gogol?

·                   Ce reprezintă criaţia lui Gogol?

·                   Cine din scriitorii ruşi a fost cel mai bun prieten a lui Gogol?

·                   De care revistă sunt legate primele încercări literare?

·                   Care operă a scriitorului reprezintă apogenul creaţiei lui?

 Demonstraţie didactică

(se demonstrează câteva fragmente din operile scriitorului)

Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.

Folosiţi-vă cunoştinţele!

  Expunere orală euristică

(caracterizaţi-l pe Manilov după descrierea portretului, interierului, moşiei, manierelor)

·                    Ce parte a portretului eroului subliniază Gogol?

·                    Ce puteţi spune despre Manilov ca gazdă?

·                    Ce ne vorbeşte interierului despre erou?

·                    Cum a reacţionat Manilov la rugămintea lui Cicikov de a-i vinde suflete moarte?

·                    Ce stil de viaţă duce Manilov?

    Algoritmizarea

·                    Completaţi tabelul găsind trăsături de caracter p-u fiecare personaj.

Folosiţi-vă cunoştinţele!

 Metoda exerciţiului

·                   Găsiţi trăsăturile comune tuturor proprietarilor şi le scrieţi în caiet.

·                   Nivel cultural scăzut;

·                   Lipsa de necesităţi intelectuale;

·                   Dorinţa de a îmbogăţi;

·                   Brutalitatea în comportarea cu ţăranii iobagi;

·                   Lipsa noţiunii de patriotism;

Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

    Lucrul cu manualul.

 Metoda interactivă

Igrup. Sabakevici

·              găsiţi în text descrierea moşiei şi a interierului;

·              citiţi descrierea portretului;

·              găsiţi fragmentul cum se comportă Sabakevici la luarea mesei;

·              ce sumă Sabakevici pentru sufletele moarte?

II grup. Corobocika

·              găsiţi în text descrierea portretului eroinei; scrieţi în caiet enunţurile, care va aluta să înţelegeţi esenţa caracterului;

·              găsiţi cum este descrisă comportarea eroinei în vremea nepoţului;

·              cum se comportă ea cu Cicicov;

·              cu ce îl serveşte Corobocica pe oaspete;

IIIgrup. Pliuşkin

·              găsiţi în text descrierea grădinii; ce rol are această descriere;

·              ce puteţi spune despre Pliuşkin ca un gospodar;

·              găsiţi descrierea exteriorului eroului; la care detaliu autorului atrage atenţia?

·              citiţi povestirea vieţii eroului; de ce Gogol o descrie detaliat;

Verificaţi-vă cunoştinţile

   Problematizarea

·              cum se numea oraşul în care a intrat odată careta lui Cicikov?

·              despre cine se poate de spus: ce om bun!

·              în casa cui l-am întâlnit pe Cicikov câinii, care latrau în diferite forme?

·              de ce Cicikov iubea săpunul franţuzesc?

·              unde punea Cicikov totul, ce îi nimerea sub mână?

·              de ce nu l-am primit pe Cicikov în casa gubernatului?

·              cum a scăpat Cicikov de furia lui Nozdriov?

·              ce îmbrăcăminte socotea că e la modă?

   Modelarea

Desenaţi emblema corespunzătoare fiecărui personaj.

   Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor.

   Temă pentru acasă

§  Cum l-am caracterizat A.Puşkin şi F. Dostaievski pe Gogol?

§  În ce constă procedura birocratică la care este supus Cicikov?

Tipul lecţiei:        de dezvoltare a deprinderilor şi priceperilor;

Strategia didactică:     

Ø           metode şi progedee: metoda exercsţiuliu, descoperirea, descoperirea didactică, conversaţiaeuristică, metoda interactivă, brainstormingul, problematizarea, expunerea euristică, argumentarea, algoritmizarea;

Ø          mijloace didactice: tabele, desene, fişe.

Obiective de referinţă:

Ø           asigurarea materialului necesar pentru însuşirea temei;

Ø           întrebuienţarea materialului adecvat temei;

Obiective operaţionale:

O1- să respecte normele limbii literare;

O2- să respecte normele ortoepice,

O3- să identifice elementele de descriere;

O4- să întrebuienţeze posibilităţile expresive ale limbei romîne;

O5- să manifeste interes faţă de tema abordată;

O6- să-şi îmbogăţească vocabularul cu noi cunoştinţe:

O7- să-şi exprime părerea şi s-o argumenteze;

O8- să manifeste toleranţă faţă de opiniile colegilor;

Scenariu didactic

ü     Organizarea clasei.

ü     Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale.

ü     Actualizarea cunoştinţelor.

v          Amintiţi-vă!

·        Dialog autentic

-         Ce fel de descriere cunoaştem?

-         Ce este descrierea literară?

-         Dar cea ştiinţifică?

-         Să ne amintim ce conţine structura unei compuneri?

-         Ce conţine întroducerea?

-         Ce vizează cuprinsul?

-         Ce cuprinde încheierea?

v         Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

§       Deosebim mai multe tipuri de descriere: (Anexa 1)

-         descrierea unui obiect;

-         descrierea animalului;

-         descrierea interiorului;

-         descrierea naturii;

-         descrierea exteriorului omului;

-         descrierea acţiunilor;

-         descrierea localităţii;

-         descrierea din imaginaţie;

·        Argumentarea

-         Avem câteva fişe, pe ele veţi citi descrieri, le citiţi şi le puneţi la locul cuvenit.

v         Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

Înainte de a trece la descrierea localităţii vom avea în vedere orice localitate făurită de mâinile omului; locul lui de trai: satul, orăşelul, strada, curtea, piaţa ş.a.

Cum credeţi, de unde poate începe descrierea localităţii?

1.     Impresia generală despre sat.

2.     Locul unde este situat satul.

3.     Punctele de atracţie ale satului, care să păstreze tema compunerii.

4.     Concluzie. Dorinţa.

·        Expunere euriatică explicativă

Dar e important să ştiţi: impresia pe care v-o produc obiectele, depinde de locul unde vă aflaţi, de modul în care priviţi. De exemplu: satul într-un fel va fi dimineaţa, în alt mod –ziua, cu totul altul –noaptea. Aşa şi în diferite anotimpuri. Acest lucru trebuie să ştiţi şi să-l aveţi în vedere, când veţi începe descrierea.

La descrierea monumentelor vom ţine cont de valorile cultural –istorice ale poporului nostru. Aici un rol important îl joacă observările proprii.

·        Metoda interactivă

Activitatea în grup.

·        Modelarea

I grup –Descrierea ştiinţifică a satului.

II grup –Descrierea literară a satului-

III grup –Locul de odihnă în sat.

IV grup –Strada mea în anotimp de iarnă.

V grup –Monumentul eroilor.

VI grup –Fântâna –monument cu apă limpede.

v         Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

·        Descrierea didactică

Dacă e să întrebăm care substanţă este cea mai importantă pe planeta noastră, răspunsul va fi unicul –apa naturală. Satul noatru are o mare rezervă de apă în fântâni şi izvoare. Pe întregul sat sunt săpate 346 de fântâni, unele mai noi, altele din secolele trecute.

·        Metoda exerciţiului

Pentru acasă aţi avut de selectat din operele scriitorilor, poeţilor fragmentele unde este folosită descrierea.

·        Modelarea

Aţi avut de pregătit desene pe tema: „Satul meu în culori”. (Anexa2)

v         Exprimaţi-vă părerea!

·        Brainstormingul

-         Continuaţi...

ü    Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor.

ü    Temă pentru acasă.

De descris locuinţa voastră.

De memorizat ce conţine structura unei compuneri.

Clasa: 8

Tema lecţiei:        Particularităţile alcătuirii descrierii localităţii, a monumentelor istorice şi culturale.

Tipul lecţiei:        de aplicare a cunoştinţelor şi de dezvoltare a deprinderilor.

Strategia didactică:     

Ø                 metode şi progedee: metoda exercsţiuliu, descoperirea, descoperirea didactică, conversaţiaeuristică, metoda interactivă, brainstormingul, problematizarea, expunerea euristică, argumentarea, algoritmizarea;

Ø                 mijloace didactice: tabele, desene, fişe.

Obiective de referinţă:

Ø   asigurarea materialului necesar pentru însuşirea temei;

Ø   întrebuienţarea materialului adecvat temei;

Obiective operaţionale:

O1- să respecte normele limbii literare;

O2- să respecte normele ortoepice,

O3- să identifice elementele de descriere;

O4- să întrebuienţeze posibilităţile expresive ale limbei romîne;

O5- să manifeste interes faţă de tema abordată;

O6- să-şi îmbogăţească vocabularul cu noi cunoştinţe:

O7- să-şi exprime părerea şi s-o argumenteze;

O8- să manifeste toleranţă faţă de opiniile colegilor;

Scenariu didactic

üOrganizarea clasei.

üAnunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale.

üActualizarea cunoştinţelor.

v   Amintiţi-vă!

·                                Dialog autentic

-         Ce fel de descriere cunoaştem?

-         Ce este descrierea literară?

-         Dar cea ştiinţifică?

-         Să ne amintim ce conţine structura unei compuneri?

-         Ce conţine întroducerea?

-         Ce vizează cuprinsul?

-         Ce cuprinde încheierea?

v  Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

§  Deosebim mai multe tipuri de descriere:

-         descrierea unui obiect;

-         descrierea animalului;

-         descrierea interiorului;

-         descrierea naturii;

-         descrierea exteriorului omului;

-         descrierea acţiunilor;

-         descrierea localităţii;

-         descrierea din imaginaţie;

·        Argumentarea

-         Avem câteva fişe, pe ele veţi citi descrieri, le citiţi şi le puneţi la locul cuvenit.

v  Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

Înainte de a trece la descrierea localităţii vom avea în vedere orice localitate făurită de mâinile omului; locul lui de trai: satul, orăşelul, strada, curtea, piaţa ş.a.

Cum credeţi, de unde poate începe descrierea localităţii?

1.     Impresia generală despre sat.

2.     Locul unde este situat satul.

3.     Punctele de atracţie ale satului, care să păstreze tema compunerii.

4.     Concluzie. Dorinţa.

·        Expunere euriatică explicativă

Dar e important să ştiţi: impresia pe care v-o produc obiectele, depinde de locul unde vă aflaţi, de modul în care priviţi. De exemplu: satul într-un fel va fi dimineaţa, în alt mod –ziua, cu totul altul –noaptea. Aşa şi în diferite anotimpuri. Acest lucru trebuie să ştiţi şi să-l aveţi în vedere, când veţi începe descrierea.

La descrierea monumentelor vom ţine cont de valorile cultural –istorice ale poporului nostru. Aici un rol important îl joacă observările proprii.

·        Metoda interactivă

Activitatea în grup.

·        Modelarea

I grup –Descrierea ştiinţifică a satului.

II grup –Descrierea literară a satului-

III grup –Locul de odihnă în sat.

IV grup –Strada mea în anotimp de iarnă.

V grup –Monumentul eroilor.

VI grup –Fântâna –monument cu apă limpede.

v  Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

·        Descrierea didactică

Dacă e să întrebăm care substanţă este cea mai importantă pe planeta noastră, răspunsul va fi unicul –apa naturală. Satul noatru are o mare rezervă de apă în fântâni şi izvoare. Pe întregul sat sunt săpate 346 de fântâni, unele mai noi, altele din secolele trecute.

·        Metoda exerciţiului

Pentru acasă aţi avut de selectat din operele scriitorilor, poeţilor fragmentele unde este folosită descrierea.

·        Modelarea

Aţi avut de pregătit desene pe tema: „Satul meu în culori”.

v  Exprimaţi-vă părerea!

·        Brainstormingul

-         Continuaţi...

üEvaluarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor.

üTemă pentru acasă.

De descris locuinţa voastră.

Clasa: 7

Tema lecţiei:        Generalizarea şi sistematizarea cunoştinţelor despre verb.

Tipul lecţiei:         lecţie-călătorie; de generalizare şi sistematizare a cunoştinţelor,

priceperilor şi deprinderilor.

Strategia didactică:

•   metode şi procedee: descoperirea prin investigare, descoperirea prin analogie,

conversaţia euristică, metoda exerciţiului, metoda interactivă, problematizarea, jocul didactic;

•   mijloace didactice: harta călătoriei, tabel, fişe, materiale pentru activitatea în grup;
Obiective de referinţă:

 •      asigurarea materialului necesar pentru însuşirea temei;

•      întrebuinţarea vocabularului adecvat temei.

Obiective operaţionale:

O1-să-şi verifice cunoştinţele despre verb;

O2-să recunoască elementele lingvistice specifice verbului;

O3-să indentifice în diferite contexte verbele;

O4-să cunoască şi să deosebească conjugările, modurile, timpurile, diatezele, numărul,

persoana verbelor;

O5-să-şi îmbogăţească vocabularul cu noi expresii;

O6-să demonstreze toleranţa faţă de colegi;

O7-să respecte în comunicare normele limbii literare şi norme de conversaţie.

SCENARIU DIDACTIC

ØOrganizarea clasei

ØAnunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor operaţionale

ØCuvânt introductiv

Astăzi avem o lecţie neobişnuită, lecţie de întărire a materialului studiat la tema „Verbul". Deaceea se numeşte lecţia „ 45 de min. în lumea verbului". Vom călători pe mare, vom poposi la diferite opriri, dar vom călători cu această corabie, unde fiecare aveţi locul vostru. Sunteţi împărţiţi în 4 echipe corespunzător modurilor predicative.

Folosiţi-vă cunoştinţele!

ØOprirea Teoria

• Pe tablă avem schema verbului cu toate categoriile gramaticale, vă propun s-o completaţi.

VERBUL

•      Care sunt modurile predicative?

•      Cum se formează modurile predicative? (răspunde fiecare grup aparte corespunzător modului)

Modul indicativ — este singurul mod verbal care are toate formele temporale: prezent,

trecut, viitor. Timpul trecut are 4 forme: imperfectul, perfectul simplu,

perfectul compus, mai mult ca perfectul.

Modul conjunctiv — se formează cu ajutorul conjuncţiei să, care se adaugă la formele

pentru indicativ prezent. Are două timpuri: prezent şi perfect.

Modul condiţional — se formează cu ajutorul unor forme ale verbelor auxiliare: a avea, a

fi. Are două timpuri: Prezent şi perfect.

Imperativul — are forme numai pentru persoana a doua singular şi plural. Sunt forme de

imperativ cu valoare pozitivă şi negativă.

•    Ce ştim despre modurile nepredicatîve?

Modul infinitiv — exprimă numele acţiunii sau stării şi se formează cu ajutorul prepoziţiei „a".

Modul gerunziu — se formează cu ajutorul unor sufixe speciale- înd, — ind. Modul participiu — se formează cu ajutorul unor terminaţii specifice: -t; -s

Modul supin — se formează cu ajutorul prepoziţiei de, pe, la, care se adaugă la forma de participiu a verbului de conjugat.

>  Oprirea Exersarea

v Metoda exerciţiului

•   La tablă 4 elevi care vor conjuga la modul indicativ, timpul trecut verbele:

•  Imperfectul — a învăţa;

•  perf. simplu — a repeta;

•  pef. compus — a citi;

•  mai mult ca perf. — a hotărî.

•   Elevilor de pe loc se propune de a răspunde oral:

•  Conjugaţi la modul indicativ, timpul viitor a dansa;

•  La modul conjunctiv, prezent a trece;

•  La modul condiţional, perfectul a părea;

vLucrul cu manualul

Exerciţiul 127, pag. 78 (scris)

vProblematizare

•   Jocul Cine-i mai isteţ?

Lucrul pe fişe (fiecare grup aparte)

Grupul I

De evidenţiat verbele, de numit modul, diateza, funcţia sintactică şi subiectul propoziţiei. V. Alecsandri, Iarna, „ziua ninge, noaptea ninge.."

Grupul II

De evidenţiat verbele, de numit conjugarea, persoana, numărul, subiectul propoziţiei. (V. Alecsandri, Iarna, „gerul aspru şi sălbatic.."

Grupul III

De evidenţiat verbele, de determinat modul şi timpul, de le pus la infinitiv, de numit conjugarea. (V. Alecsandri, Gerul,   „gerul vine de la munte..."

Grupul IV

De evidenţiat verbele din text la modurile nepersonale, de le transformat la modul indicativ, prezent, pers. III, sing. (V. Alecsandri, Viscolul, „viscolul frământă lumea!..."

ØOprirea Ortografia
Amintiti-vă!

üLucrul la tablă

•   Tăiaţi cuvântul folosit greşit şi lămuriţi cum aţi procedat.

(Ce-ai; ceai) spus că bei seara, (ceai; ce-ai) de tei?

( Mai; m-ai) dus vreodată (la, l-a ) mare în luna (mai; m-ai)?

( Nai; n-ai) cântat la ( n-ai;nai) aseară?

Părinţii ( săi; să-i) vor ( să-i; săi) cumpere (cea; ce-a) mai interesantă carte de (la; l-a) librărie.

Folosiţi-vă imaginaţia!

ØOprirea Creativitatea

vProblematizarea

•    Primiţi câte un desen cu haz. Găsiţi pentru fiecare desen o expresie şi explicaţi-o.

Grupul I

A tăia frunze la câini — a sta degeaba.

Fiecare om pe pământ este dat pentru a munci. Se spune în popor că omul trăind

o viaţă trebuie să facă patru lucruri importante: să construiască o casă, să sape o

fântână, să sădească un copac, să nască un copil. Grupul II

A căra apă la fântână — a face un lucru nefolositor, un lucru ce nimănui nu-i trebuie. Grupul III

A zmulge părul din cap — a fi cuprins de desperare. Ca să nu-ţi zmulgi părul din

cap trebuie mai întâi de 7 ori să masori şi o dată să tai. Grupul IV

A trage mâţa de coadă — a trăi greu, a fi sărac a o duce greu din punct de vedere

material.

♦  Metoda  interactivă •  

Jocul Caruselul Folosiţi-vă cunoştinţele!

1.            Verbul a întoarce la condiţional prezent, pers.l, sing.

2.     A surprinde, indicativul, viitor, pers.III, plural.

3.     A promite, perfectul compus, pers.III, plural.

4.     A elibera, conjunctivul, perfect, pers.l, sing.

5.     A fi, perfectul compus, pers.l, sing.

6.     A avea, modul indicativ, viitorul, pers. II, plur.

7.     A desena, imperativ pozitiv, pers.II, plur.

v  Modelarea

■    Primiţi câte o foiţă pe care să scrieţi părerea despre lecţia noastră. O lipiţi pe vapor la locul corespunzător.

ØEvaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor

ØTemă pentru acasă

•      De scris exerciţiul 190

•      De repetat modurile predicative ale verbului.

Proiect didactic

Clasa:a 5-ea

Obiectul:limba română

Tema:Antonimele

Tipul:lecţie călătorie; de formare a priceperilor;

Strategia didactică:

     Metode şi procedee: descopersrea prin investigare, descoperirea prin analogie, conversaţie euristică, metoda exerciţiului, metoda interactivă, problematizarea, jocul didactic;

·        asigurarea materialului necesar pentru însuşirea temei;

·        întrebuinţarea vocabularului adecvat temei.

Obiective operaţionale:

O1- să recunoască antonimele în textele date;

O2- să rezolve teste;

O3- să se obişnuiască să lucreze de sine stătător;

O4- să-şi dezvolte modul de creativitate;

O5- să identifice sinonimele şi antonimele date;

O6- să poată crea prin relaxare;

O7- să cultivăm dragostea prin muncă;

O8- să manifeste interes pentru cunoaşterea limbii romîne;

O9- să remarce expresivitatea, muzicalitatea şi bogaţia limdii, să fie mândri că o vorbesc;

 Scetnarsul didactic

ØOrganizarea clasei

ØAnunţarea temei şi a obiectivelor opaţionale

ØCuvânt întroductiv

La lecţia de astăzi vom deveni cu toţii călători. Vom călători prin ţara antonimelor. Ţara aceasta este foarte interesantă. Călătorind vom face popas la câte o oprire. Vom avea diferite însărcinări. Dacă vă veţi isprăvi repede şi corect cu toate însărcinările, mai repede vom ajunge la palatul de aur al antonimtlor. Iar acolo ne aşteaptă o surpriză.

Folosiţi-vă cunoştinţele!

ØOprirea „Munţii călătorilor”

Aici vom vedea cum aţi îndeplinit tema de acasă.

·        Ce temă am studiat la lecţia precedentă?

·        Din ce trebuie să fie compuse perechile de antonime?

·        Ce prefixe ne vin în ajutor pentru crearea unor antonime?

·        Ce numim antonime?

Oprirea „Câmpia Arlechinului”

vMetoda exerciţiului

Exerciţiul 3, p.113; de găsit antonsmele cuvintelor date;

üLucrul cu manualul

Exerciţiul 4, p.113.

Oprirea „Mlaştina leneşilor”

vProblematizare

üLucrul în perechi.

Elevii primesc fişele cu însărcinări şi dicţionarele de antonime şi sinonime.

Găsiţi sinonimele şi antonsmele cuvintelor: binecuvântare, calm;

Găsiţi antonimele cuvsntelor: adevărat, talentat;

Găsiţi antonimele cuvintelor: rapid, dărîma.

vProblematizare

Scrieţi exemplele, găsiţi antonimele şi arătaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate ele.

Prietenul nu se cumpără şi nu se vinde. După întristare vine şi bucurie. Harnicul şi leneşul nu sunt prieteni.

Oprirea „ Ardorele relaxării”

vProblematizare

Jocul „Ghici cuvântul”

Omului-la greu de pică-

Îi servesc eu drept baraj

Căci port nume de ...(curaj)

Antonim al „boalei” sunt

Şi-ţi aduc tărie

Când mă prezint-

Ţi-s soră,frate

Şi mă chtamă...(sănătate)

vConversaţie euristică

Ştişi voi oare de ce anume aşa se numeşte acest oraş? Fiindcă vreau să vă arăt că limba este strâns legată de literatură, ele sunt două surori, două prietene. Una fără alta nu există. Toate exemplele în limbă noi le luăm din literatură.

Ce temă studiem acum la literatură?

Explicaşi de ce puiul cel mare n-a ascultat-o pe mama şi în rezultat ce a păţit?

Deschidem manualele la pagsna 103, citim fragmentele şi găsim antonimele.

Care este concluzia?

Care a fost motto la lecţia precedentă?

Găsim antonimul cuvîntului să ascultăm.

De ce nu ştim să ascultăm părinşii?

De ce nu ştim copii cuminţi să fim?

 Părinţii noştri luminoşi ca sfinşii

De ce nu ştim cinstit să-i preţuim?

Acum vom lucra cu Alfabetul cifrat. Timp de două minute trebuie să aflaţi proverbul care e ascuns sub cifre şi să subliniaţi antonimele.

vProblematizare

Jocul „Primiţi mingea”

Fiecare elev spune câte o ghicitoare, vecinul o ghiceşte şi numeşte antonimul.

exemplul: Când iei creşte

                  Când pui scade. (groapa)

vProblematizare

Aici ne aşteaptă o surpriză (o scrisoare). Trebuie să completaţi spaţiile punctate.

De scris exerciţiul 190.

Мова це головна умова існування людини, як розумної істоти, тому що тільки завдяки мові, людина мислить, спілкується, і у ній зберігає духовний скарб накопичений з найдавніших часів.

У сучасних умовах гуманізації й демократизації навчального процесу як ніколи актуальні дидактичні заповіді В.Сухомлинського. У книзі „ Сто порад учителю” він писав: „Не має абстрактного учня. Мистецтво й майстерність навчання і виховання полягає в тому, щоб розкривати сили й можливості кожної дитини, дати їй радість успіху в розумовій праці...” Вважаю, що завдання вчителя – допомогти учневі знайти себе в житті; пробудити чи розвинути в дитині те творче зернятко, яке є в кожному, бо закладене там природою.

Вчитель передає учням знання, формує вміння та навички, моральні цінності та характер. Він організовує самостійну роботу учнів, перевіряє та оцінює  їхні знання.

Як вчитель  румунської мови та літератури (румунської та зарубіжної) спрямувала свою діяльність на логічне мислення учнів. Я прагну щоб кожний мій урок проходив на вищому рівні, тому  при розробці уроків  відправною точкою є читки відповіді на чотири запитання:

Які цілі та завдання я ставлю перед собою?

Які ресурси я використовую на уроці?

Якими шляхами я реалізую поставлені перед собою цілі?

Як я переконуюсь, що мета уроку виконана?

Готуючись до уроків, думаю про кожного учня, зважую можливості кожного  у одержанні знань викладеного матеріалу, рівень підготовки класу. Постійно вивчаю та досліджую тему над якою працюю і думаю що маю гарні результати у навчально- виховному процесі використовуючи дидактичні ігри та інтерактивні методи навчання на уроках румунської мови та літератури (румунської та зарубіжної).

Постійно використовую ілюстративні матеріали, словники, педагогічний досвід інших вчителів.

У своїй роботі використовую різні типи уроків, а саме:

·                   уроки засвоєння нових знань;

·                   уроки засвоєння навичок і умінь;

·                   уроки застосування знань, навичок і умінь;

·                   уроки узагальнення і систематизації знань;

·                   уроки перевірки, оцінки і корекції знань, навичок і умінь

Читаю сучасну літературу, періодичні видання, це дає мені можливість обговорювати з учнями питання, які виникають під час спілкування. Використовую диспути, роботу у групах, дидактичні ігри.

 В.Сухомлинський сказав «Без гри не існує і не може існувати інтелектуальний розвиток. Гра це іскра яка запалює вогонь цікавості та досліду».

Використовую дидактичні ігри у навчанні та вихованні учнів усіх вікових груп за необхідності актуалізувати їхній досвід, повторити, уточнити, закріпити набуті знання і уявлення про природні явища, працю і побут людини. Вдаюсь  до них і після спостережень, екскурсій, бесід та інших занять. Нерідко ігри з дидактичними матеріалами є основним засобом навчання і виховання, за допомогою яких вчитель готує дитину правильно сприймати об'єкти і явища навколишнього світу.

Як ігровий метод навчання дидактична гра постає у двох видах:1) власне дидактична гра. Ґрунтується на авто дидактизмі  (самонавчанні) та самоорганізації учнів;2) гра-заняття (гра-вправа). Провідна роль у ній належить вихователю, який е її організатором. Під час гри-заняття учні засвоюють доступні знання, у них виробляються необхідні вміння, удосконалюються психічні процеси (сприймання, уява, мислення, мовлення). Ефективне опанування знань і вмінь відбувається в практичній діяльності за активізації мимовільної уваги і запам’ятовування. У дидактичній грі як формі навчання взаємодіють навчальна (пізнавальна) та ігрова (цікава) сторони.

За змістом та завданнями які ставлять перед собою вони поділяються: ігри на вивчення навколишнього середовища, розвиток мови, арифметичні ігри, музичні ігри, орієнтацій ні ігри, символічні ігри, підготовчі ігри для вивчення нових визначень.

За використанням обладнання бувають: ігри з обладнанням, ігри без обладнання, усні ігри, гра запитання, ігри загадки.

Ритмічні ігри посідають важливе місце у навчально — виховному процесі. Під час таких ігор грають, працюють, вчаться за допомогою голосу, частин тіла, музичних інструментів. Приклад «Заспівай те що намалював. Намалюй те що співаєш». Невербальні ігри забороняють говоріння даючи можливість використовувати пантоміміку, міміку, жестикуляцію. Конструктивні ігри викликають цікавість дитини.

Через ігри реалізується вербальна діяльність: розповідь за малюнком, стимулювання спілкування між дітьми, один питає, інший дає відповідь, рольова

Гра повтори голосну

Розвивальна  мета: знайти слова де повторюється деякі голосні по 2 або 3 рази:

Молоко                         мама

Голова                          магазин

Робота                        мандарин

Гра Де?

Розвивальна мета: складання речень з правильним використанням прийменників. Робота з двома групами, які загадують одна одній слово, і вони мають скласти речення зі всіма прийменниками з дошки.

Гра Відгадай казку?

Розвивальна мета: розпізнання назви  казки та автора за прочитаними  фрагментами

Гра Відгадай з якої я казки?

Мета якої систематизувати знання учнів,  розвиток пам'яті та смак до читання. Це колективна гра. Учні пишуть головних героїв за малюнками, а потім співставляють з малюнками з казки.

Гра Без помилок

Вчитель читає один раз прислів'я та приказки, роблячи маленькі паузи, для того щоб учень зміг знайти слова із суфіксами та написати їх. Перемагає той хто без помилок знайшов усі слова.

Вчитель може ускладнити завдання, пропонуючи учням пояснити значення деяких прислів'їв та приказок.

Дидактична гра– «творча форма навчання, виховання і розвитку школярів. Дидактичні ігри розвивають спостережливість, увагу, пам'ять, мислення, мову, сенсорну орієнтацію, кмітливість, а тому їх можна використовувати під час викладання будь-якого предмета. Сучасна дидактика, звертаючись до ігрових форм навчання, справедливо вбачає в них можливості ефективної взаємодії педагогів і учнів, продуктивної форми їх спілкування з властивими їм елементами безпосередності й неудаваної цікавості. В терміні «дидактична гра» наголошується її педагогічна спрямованість, відображається багатогранність її застосування з урахуванням дидактичної мети заняття і рівня підготовленості  учнів   гра. Відомо, що складовими успішного навчання є інтерес та мотивація: коли учням цікаво і вони розуміють, для чого виконують те чи те завдання, значно легше проходить процес засвоєння нового матеріалу. Тому, щоб зацікавити учнів, мотивувати їх навчатися, учителі початкових класів нашої гімназії урізноманітнюють форми та методи подання навчального матеріалу, видозмінюють завдання на його закріплення. Залежно від обраної учителем форми роботи такі завдання, крім навчальної, виконують й інші функції. Зокрема, якщо обрано самостійну форму роботи, то виконання таких завдань дає змогу формувати в учнів звичку працювати вдумливо та зосереджено, розвивати їхню увагу і пам’ять. Якщо ж обрано групову чи парну форму роботи, то урок проходить більш жваво. Активним і ефективним засобом навчання та виховання учня є ребус. Ребуси дуже корисні для розвитку мислення, уваги, кмітливості та логіки. Це гарне  захоплення, що приносить і користь, і задоволення.

Дидактичні ігри розвивають в учнях дотепність, навички використання знань в нестандартних ситуаціях, сприяє інтересу до читання книжок.

Гра накладає на вчителя дотримання окремих конкретних методичних вимог  для гри:

·                   відповідати віковій категорії дитини

·                   не містити у собі нудні моменти

·                   складні ігри замінити простими іграми

Знання, вміння та навички отримані на уроках удосконалюються за допомогою дидактичних ігор.

Для отримання таких результатів вчитель має бути великим «майстром»,щоб знати де,коли, як правильно використати гру, щоб дитина отримала задоволення від виконаного завдання, використовуючи свої знання.